Alternanţe

Pretutindeni în lume există noapte şi zi, răceală sau căldură, bine şi rău, întuneric sau lumină...
Totul este ciclic.
 Suntem parte din natură.
Pe măsură ce lumea se transformă ne transformăm şi noi odată cu ea.
Să ne bucurăm de lumină la fel de mult cum ne putem bucura de întuneric.
Să suportăm greul pentru că după el vine şi binele!
Să privim totul ca pe-o speranţă în devenire...
Să nu ne îngrijoreze întunericul. Cu cât acesta este mai mare, cu atât steaua noastră va străluci tot mai puternic. 

Ba mai mult de atât: umbra trecutului poate fi speranţă pentru viitor.
Da! Există lumină după întuneric, câştig după pierdere, dulce după amar şi după cântec suspin.
Extaz de fericire după lunga agonie, şi totul, da, totul, mă face să cred că există şi viaţă dincolo de mormânt!

Crâmpeie din viaţă...

Crâmpeie zdrenţuite, uzate, şifonate uneori... fragmentate din oareşce motive. Ba vântul, sau ploaia, sau poate soarele năpraznic din zile de vară.

Crâmpei din viaţă petrec şi-acum când în tăcerea surdă se-aude doar zgomotul vreunui tren ce trece cu viteză stabilită sau redusă în funcţie de intemperii, pe fondul continuu de zumzet lăsat de vreun aparat obligat să funcţioneze.

Nu cred că este ceva ascuns sau de ascuns... doar dacă nu s-a pitit pe undeva prin vreun ungher până şi de mine, crâmpei de lume. Da. Mă simt şi eu câteodată de parcă aş fi o parte a lumii.
 Sunt un fragment şi eu, dar nu mă simt că aş fi unul zdrenţuit, uzat sau (chiar dacă unii nu sunt de acord cu asta), şifonat.
Mă simt într-adevăr un crâmpei, dar unul frumos colorat în toate culorile curcubeului. Un crâmpei care are mult, mult roz.
Pastel de viaţă.

Lista de inventar

Dacă în urmă cu treizeci de ani cineva m-ar fi întrebat ce anume apreciez la viaţă, lista mea de inventar ar fi diferită de cea pe care aş fi întocmit-o acum douăzeci de ani, zece ani sau chiar de cea pe care aş întocmi-o în momentul de faţă.

Există însă unele lucruri care vor sălăşui mereu în oricare dintre liste, indiferent de vârsta la care m-aş fi apucat de scris.

Cele mai bune lucruri le putem exprima în orice moment, doar trebuie să ne deschidem inimile măcar cât să pătrundă razele dragostei de viaţă.

Lucrurile de ordin material (o casă, mobilierul sau poate maşina), acestea nu le voi găsi decât pe una dintre liste poate, şi chiar dacă procură o oarecare bucurie, nicicând nu o va egala pe aceea câştigată în viaţă prin lucrurile care nu costă nici un ban.

Ce-aţi spune despre dragoste, familie, bucuria de a te trezi dimineaţa mângâiat de razele calde ale soarelui?

Ce-aţi spune de capacitatea de a depăşi problemele vieţii de zi cu zi?

Ce-aţi spune de abilitatea noastră de-a empatiza, rotocoalele făcute de câinele din curte sau torsul pisicii întinse ca un ciorap vechi aruncat cât colo?

Copii sănătoşi sau chiar nepoţi (asta în cazul meu), faptul că cei pe care-i dorim alături nu renunţă la noi, dragostea şi sprijinul partenerului de viaţă, speranţa...

Faptul că fiecare moment din viaţă este o şansă pentru un nou început, şi lista ar putea continua.

Acestea, cred, sunt lucrurile care vor fi găsite în orice listă, indiferent de momentul în care aş fi rugată să o-ntocmesc.

Gânduri...

Este frumos când cineva te înţelege, când cineva nu e prea leneş pentru a dărui.
Este frumos când dimineaţa eşti întâmpinat de-un zâmbet luminos.
Frumos este şi atunci când cineva te iubeşte în ciuda defectelor tale.
Este plăcut mirosul de cafea proaspătă ce se strecoară până la tine.
Clipe pictate în toate culorile curcubeului aşteaptă să fie aşezate la locul cuvenit. În rama sufletelor noastre.
 
Este de două ori frumos când după o zi lungă de muncă te întorci ACASĂ.

 Dacă m-ar întreba vreodată cineva care este cel mai frumos lucru ce mi s-a-ntâmplat, mi-aş sprijini capul pe umărul celui drag, aş zâmbi şi-aş răspunde simplu: "ACESTA"!



"Fericirea supremă în viaţă este convingerea că suntem iubiţi, iubiţi pentru noi sau, mai curând, în ciuda noastră". – Victor Hugo

Să ierţi nu înseamnă să uiţi

Să ierţi înseamnă să-ţi reaminteşti că nimeni  nu-i perfect că mulţi dintre noi ne-mpiedicăm chiar când ne dorim mai mult să stăm drept, că de multe ori spunem lucruri pe care ne-am fi dorit să nu le fi spus nicicând.

Nu ştiu ce-mi doresc mai mult. Să-mi fie şters trecutul din minte sau să am puterea de a privi în detaliu tot ce mi s-a întâmplat, cu lux de amănunte.
Uneori cred că mi-ar plăcea să uit trecutul, dar oare uitându-l n-aş repeta aceleaşi greşeli?
Neputinţa de a privi în trecut ne face ignoranţi. Uitarea nu pot modifica circumstanţele unui eveniment, dimpotrivă, privind în urmă avem în faţă graficul greşelilor noastre.
Unde şi cum am greşit...
Deşi tentantă, uitarea este distructivă.
 Aleg să-mi amintesc.
 Aleg să-mi amintesc deoarece consider că este un mod plăcut de a celebra viaţa....

Şşşt!

Ce bine-ar fi de-aş şti să ascult tăcerea!

Aş şti atunci să-mi ascult şi vocea interioară. Vocea care-mi şopteşte ce e bine să fac, încotro să mă-ndrept, care să-mi fie alegerile...
Vocea din interiorul meu este mult mai aproape de mine decât orice binevoitor.
Aud, ascult docil...îmi plac cuvintele ei!
Mă împac cu prezentul.
Liniştea creează în mine volume. Volume de carte. Ghiduri de supravieţuire. Există viaţă dincolo de orice. Până şi dincolo de moarte (veşnica mea frământare) există viaţă.


Îmi place acest poem:

"Tot
mai
indiscretă

Liniştea

La
sfârşitul fiecărui
poem

Mai
rupe
câte-o
bucată

Din
cutia
Pandorei" 

Costel Zăgan

Fericire de iarnă...

Am avut puţină zăpadă ieri... dar încă puţină răbdare! La meteo spuneau că vine...

Mi-e dor de ziua mâine ...

A nins puţin iarna asta...

Afară plouă cu bolovani de picuri. 
Cât plumb în juru-mi!-(fără nicio legătură cu Bacovia)

Starea lui sufletească mi se părea disperată. Nicio urmă de speranţă. Dar eu n-am cum să nu sper. La meteo ziceau că o să ningă. Picăturile de plumb se vor preface în fulgi jucăuşi de nea. Vor fi uşori ca fulgii de puf în adierea vântului .

Dansează...

Fulgii de mâine dansează de pe acum în înalt. De fapt repetă dansul cu care vor avea premiera mâine...

Aştept!

În căldura căminului meu se împrăştie miros de pâine proaspătă...