duminică, 14 februarie 2010
În urmă cu 2-3 ani spuneam tuturor cât de mult iubesc iarna. Acum, aştept o adiere de primăvară. Mi-e dor de petale din cireşi înfloriţi! Mi-e dor de ninsoare cu fulgi roz! De covorul aşternut sub copacii din faţa casei mele mi-e dor, viscol cu flori de cireş! Un încântător covor roz ce acoperă pământul. Şi de petalele albe îmi e dor...mănunchiuri de flori cu petale dantelate, mănunchiuri de flori cu petale care dau glas adierilor primăvăratice! A fost cam multă iarnă...afară şi în sufletul meu. Dar gata! S-a terminat cu frigul! Simt îmbrăţişări calde încolăcite în jurul sufletului meu, îmbrăţişări ce-mi copleşesc fiinţa. A venit primăvara în suflet, şi nu peste multă vreme fulgii de nea vor deveni o simplă amintire.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Mereu aştept anotimpuri noi.. cu fiecare anotimp suntem altfel...
E important ca este primavara in suflet,
cat despre zapada de afara acum e vremea ei dar trece curand...
Trimiteți un comentariu