Bunele maniere-încotro!

Mai deschid bărbaţii femeilor portierele maşinii? Le mai oferă locul în metrou, tren sau autobus? Dar nu este vorba doar de atât.
Fenomenul are implicaţii mult mai profunde.
Oriunde ne întoarcem privirea, vedem dovada că trăim într-o lume din ce în ce mai nemanierată.

Oamenii intră în faţă la cozi, fumează în spaţii aglomerate, ascultă muzică cu maximum de volum în locuri publice şi aşa mai departe.
În pofida îmbunătăţirii sistemului educaţional şi a unui standard superior de viaţă, trăim într-o epocă în care auzim din ce în ce mai rar "mulţumesc" şi "te rog", iar obişnuita politeţe şi bună creştere au fost în mare parte uitate.

O experienţă recent trăită... La ghişeu lumea se aşează cuminte la rând. Sunt aproximativ 12-15 persoane.

Un domn care mi-a dat impresia unei persoane educate (cel puţin o facultate la activ), dă din coate, se apropie de mine ca o furtună:
-De ce mi-ai îngrămădit băiatul cu toţi nespălaţii pe când jumătate trenul e gol, cucoană!
-Vă rog să mă scuzaţi-vine răspunsul meu, sistemul implementat nu-mi permite să aleg locurile înaintea plecării trenului.
-Las' că te zbor eu! Nu ştii cu cine ai de-a face!!!

N-am timp să meditez dacă l-am mai văzut undeva!
Următorul pufăie din ţigară înaintea mea mai ceva ca o locomotivă cu aburi. Doamna din spatele lui tuşeşte sugestiv.

- Ar trebui să nu le permiteţi asta...

Doi metri mai încolo o gaşcă zgomotoasă...

-Următorul vă rog! N-am timp să văd cine e, doar mirosul mă anunţă că n-a avut contact cu vreo picătură de apă în ultima vreme...

-Şefa,schimbă-mi nişte bani !
Mâinile murdare ţin în căuşul lor câteva monezi lipicioase.
În jurul gâtului stă agăţată o eşarfă cu un prunc la fel de bine spălat.
-Am prea mult mărunt, îi spun.
-Atunci dă-mi un bilet până la... ...

Deci tot la mine au ajuns.
Îi pun într-un castronaş, torn apă şi detergent pe ei şi fac haz de necaz."şi-apoi să nu fiu acuzată de spălare de bani "

Trenurile au ieşit de mult, dar eu am rămas cu gândurile mele.

În doar o jumătate de oră am fost cucoană, doamnă sau şefă.

Practic, majoritatea oamenilor par să fie într-o grabă aproape permanentă. Trec unul pe lângă celălalt fără să schimbe un cuvânt sau să schiţeze un gest. Se înghesuie şi se îmbrâncesc la cozi, îţi taie calea intrând sau ieşind brusc din culoarele de trafic numai pentru a câştiga câteva minute sau uneori doar secunde.
Deseori devin atât de preocupaţi de propriile lor probleme, ori plănuiesc să facă atâtea lucruri, încât orice întâmplare neprevăzută devine o iritare, iar orice vizitator neaşteptat devine un intrus.
Da. În alergarea noastră continuă, poate de multe ori i-am ofensat pe alţii, pentru ca mai târziu să ne simţim ofensaţi în situaţii identice.
Am încercat o clarificare, şi iată la ce concluzie am ajuns:

Bunele maniere în general sunt considerate drept un rafinament. Deseori însă, ele sunt uitate de oamenii care se grăbesc . Sper din tot sufletul să fie doar atât.