miercuri, 12 ianuarie 2011

O zi frumoasă!


Astăzi sunt fericită!
Sunt gâtuită de fericire!
O fericire curată, cinstită, deplină...mă completează el.
Copila noastră, cea care a ales să fie dascăl, a avut azi inspecţia pentru definitivat.
Cât de mult a muncit pentru acest moment!
Zile, nopţi, scris, rescris...Eliade-Maytreyi, monologul, abateri de la normele nivelului fonetic al limbii române... noţiuni despre care abia dacă-mi mai amintesc.
Patru ore de foc în cursul acestei zile.
Am stat paralizată cu ochii pe ceas.
De una a scăpat- am spus...apoi încă una, apoi iar...emoţii, apoi telefoanele au început să zbârnâie.
Mama! Sunt fericită...am luat zece!


Deci şi profesorii iau note...doar că de data aceasta nu am semnat nota în carnet.

4 comentarii:

Praf de Stele spunea...

Ma bucur mult pentru voi. Felicitari fiicei tale pentru definitivat si pt zecele luat si felicitari si tie pt ca ai reusit sa-i indrumi pasii si sa-i fii alaturi,Cred ca cea mai mare bucurie a parintilor e sa-si vada copiii sanatosi si realizati in viata !

INCERTITUDINI spunea...

Lucia!
Felicitări fetei tale!
Mă bucur teribil când aflu că există tineri care chiar își iubesc meseria de profesor!
Într-o cliăpă, mi-au trecut prin fața ochilor orele la care eu, tânără profesoară aveam inspecția pentru definitivat.
Profesorul care m-a asistat mi-a făcut o observație, pe care n-am uitat-o- spune-i fetei tale: vorbiți cam repede, doamna profesoară, așteptați copilul să gândească.
A fost sfatul la care am ținut totdeauna!
Felicitări sincere și ție, mamei, care trăiește, cu sau fără voie, emoții duble!

Lucia spunea...

Praf de Stele, mulţumesc mult pentru urare. Într-adevăr părinţii trăiesc alături de copii intens fiecare moment.

Lucia spunea...

INCERTITUDINI, mulţumesc mult. Neapărat îi voi transmite acest sfat cu atât mai mult cu cât vine din partea unui profesor cu suflet.
Cât mă priveşte pe mine, cred că "n-am să scap" de emoţii toată viaţa...