sâmbătă, 31 iulie 2010


"Te zdruncină până în adâncul fiinţei tale.
Îţi distruge treptat încrederea, respectul de sine, capacitatea de a lua decizii, iar apoi, când te-a prins bine, te mai strînge de câteva ori cu putere, doar să vadă dacă mai rezişti".

Aşa s-a exprimat o bolnavă de depresie
Am încercat astfel de trăiri...

Asemeni unor nori grei, problemele de zi cu zi apasă umerii noştrii, învăluindu-ne pe nesimţite în mantia întunecată a melancoliei...
Copleşiţi de sentimente de vinovăţie, durere, şi de un acut sentiment de singurătate, ne putem reculege cu greu.

Unii dintre noi se refugiază în alcool. Alţii găsesc Furadanul drept soluţie...

Eu ştiu că dincolo de norii negri şi grei există un soare gata să mă îmbrăţişeze cu razele sale tandre...doar că este atât de sus!

4 comentarii:

Abel Cavași spunea...

Fericirea constă în arta de a şti să pui încontinuu mare preţ pe ceea ce ai cu adevărat şi de a uita pentru totdeauna de ceea ce nu poţi avea niciodată.

fly2sky spunea...

@Lucia, depresia e cred eu o predispozitie a persoanelor hipersensibile. Si pe mine ma copleseste uneori. Noroc cu dramul de ratiune care mai ramane :). Sa nu uiti niciodata de soare..chiar daca este sus si chiar daca e acoperit de nori. Numai ganduri bune!

fly2sky spunea...

@Abel, cuvintele tale boldite sunt grele si imposibil de atins. "Incontinuu" si "pentru totdeauna" sunt echivalente cu infinitul. Sunt de acord ca trebuie sa ne centram pe real, pe prezent, pe ce avem si sa ne cunoastem limitele..dar n-am fi oameni daca am putea uita pentru totdeauna de ceea ce nu putem avea, daca nu am visa..am fi doar niste masinarii incapabile sa evolueze.

Abel Cavași spunea...

Ai dreptate, fly2sky! Tocmai de aceea am zis că fericirea este o artă.