M-am gândit la fericire ca la soarele de pe cer. Şi la fel cum în vreme noroasă chiar dacă soarele este acoperit el totuşi este acolo, tot aşa şi fericirea noastră, chiar dacă este acoperită temporar de nori de gânduri, griji şi necesităţile de zi cu zi ea este acolo, în interiorul nostru.
Noi ştim acest lucru.
Ştim, pentru că simţim.
Razele încălzesc sufletul nostru, iar strălucirea fericirii o vedem cu ochii minţii.
Mai trebuie să acţionăm în aşa fel încât să treacă norii, asta şi pentru ca ceilalţi să vadă soarele puternic din noi, dar mai mult pentru razele dătătoare de sănătate pe care le putem împrăştia în jurul nostru, influenţându-i pe cei apropiaţi nouă.
6 comentarii:
Scumpa mea, este unul dintre cele mai profunde articole pe care le-ai scris! Mulţumesc!
Dragul meu, simţeam nevoia să te încălzesc puţin :*
Lucia,
Tu vezi totdeauna partea plină a paharului!
Ești izvor de încredere!
O seară frumoasă!
Incertitudini, spun acelaşi lucru despre optimismul tău. "Fier pe fier ascute" zice un vechi proverb. Trec des pe la tine şi mă simt încurajată de fiecare dată.
O seară minunată îţi doresc şi eu!
Suna minunat si la fel si receptia foarte buna. se spune ca natura se aseamana cu omul iar chipul omului poate fi soarele.Haideti sa radiem
C.T, perfect de acord!
Trimiteți un comentariu