joi, 1 octombrie 2009


„ÎŢI MULŢUMESC că m-ai ascultat.“ Ţi-a spus cineva aceste cuvinte în ultima vreme? Ce compliment deosebit ţi-a făcut! Aproape toţi îl apreciază pe cel ce ştie să asculte. Când ascultăm cu atenţie, îi înviorăm pe cei întristaţi sau împovăraţi de probleme. Şi nu-i aşa că ascultându-i pe oameni ajungem să-i îndrăgim?
Aşadar faptul de a asculta este o artă!
Este greu să avem o ureche ascultătoare?
Uneori ne este atât de greu să trecem singuri printr-o problemă pe care poate chiar putem să o rezolvăm. De fapt când dorim ca cineva să ne asculte, nu aşteptăm să ne rezolve celălalt problema. Mai degrabă dorim să ştim că există cineva căruia îi pasă de noi.
Dispoziţia oamenilor de a ne asculta, ne smulg uneori din ghearele disperării.
Există oare un imbold să ne îndemne spre această dispoziţie?
Părerea mea este că iubirea este trambulina care ne avântă atât de sus pe cât de mult o folosim.
Iubirea insuflă curaj, curajul îndeamnă la acţiune...
Afară este îngrozitor de frig, iar temperatura scade vertiginos. Singura sursă de căldură din casa voastră este focul ce trosneşte în cămin. Viaţa depinde de întreţinerea acestui foc. Oare veţi sta pur şi simplu şi veţi privi flăcările stingându-se şi sclipirea roşiatică a cărbunilor pălind într-un gri sumbru, neînsufleţit? În nici un caz! Aţi alimenta în mod neobosit focul ca să rămână viu. Într-un anumit sens, fiecare are de făcut ceva similar când este vorba de un „foc“ mult mai important, care ar trebui să ardă în inimile noastre: iubirea.
Deci să alimentăm iubirea ca să putem trece la acţiune!
Să trecem la acţiune ca să demonstrăm curaj!
Să fim curajoşi pentru a putea iubi, asculta, încuraja...
Să ne iubim unii pe alţii!
Este o poruncă divină, pe care dacă o vom respecta nu vom trăi doar pentru noi înşine!

3 comentarii:

Miriam spunea...

,,Să fim curajoşi pentru a putea iubi, asculta, încuraja..."

Ce bine mi-a prins această postare!...aproape că îmi piersusem curajul :(
M-au găsit aceste rânduri cu ochii în lacrimi...acum le las să curgă liniştite...şi sper să mai inspir o gură de curaj!
Te mai aştept cu dor la Psaldedor!

Ana-Maria spunea...

Si,imi permit sa daug,pe langa faptul ca este o arta sa sti sa asculti pe cineva ,in plus il usurezi din o parte-macar-a poverii ce o poarta,ii iei din necaz,ti-l atribui...te incarci cu ceva din acea persoana...
Interesant subiect!

Abel Cavași spunea...

Draga mea scumpă! Nu încetezi să mă uimeşti! M-ai învăţat să (te) iubesc, iar acum mă înveţi să (te) ascult. Când îţi voi putea mulţumi pentru toate astea?