Este important să ne fixăm obiective pe care să le şi atingem, dar un obiectiv odată fixat este un capitol încheiat. Vom stabili un altul şi altul şi altul...la nesfârşit, obiective.
Nu vreau să spun că e ceva rău în a le finaliza, doar vreau să spun că este bine să nu scăpăm din vedere noţiunea de valoare, pentru că valorile au un caracter permanent.
În acest fel, consider că neapărat obiectivele trebuie să fie compatibile cu valorile noastre.
Voi exemplifica. Obiectivul de a ne îmbogăţi ar putea intra în contradicţie cu unele valori cum ar fi familia, asta atâta vreme cât nu pierdem din vedere următorul aspect: dacă vom depune efortul de a ne realiza pe plan material gravitând în jurul familiei, atunci lucrurile vor putea fi privite din unghiul corect.
Deci, când obiectivele fixate se armonizează cu valorile noastre şi vom desfăşura activităţi care să ne ajute să ne realizăm , atât obiectivele cât şi valorile vor fi înălţate pe cel mai ridicat stindard, şi în felul acesta, viaţa noastră va avea un curs bine definit.
2 comentarii:
Ai dreptate, dar in ziua de azi daca vrei sa realizezi ceva, o mica afacere care in viitor (2-3ani) sa produca ceva, este nevoie de sacrivicii. Asta inseamna poate sa stai de vorba cu copii doar seara inainte de culcare, sa afli ce au mai facut in timpul zilei, sa le dai o "educatie de 10 minute" inainte de culcare. Trebuie sa fii atent sa nici nu creezi o prapastie intre tine si familie. Nu este usor, ar fi mai usor cu planificarile daca nu am trai in aceasta tara frumoasa si corupta.
Ideea cu ţara frumoasă şi coruptă e super.
În ceea ce priveşte obiectivele, dacă acestea sunt pur materiale cu toate că aparent familia va avea de căştigat, prăpastia de care vorbeai este inevitabilă.
Trimiteți un comentariu