vineri, 7 mai 2010

Zbor întrerupt...


Azi, în incercarea mea de a zbura în înalt, mi-am frânt aripa sufletului. Nu doream să mă agăţ în ciulinii amărăciunilor, dar oricât am încercat să-i evit, ei s-au întins insistent reuşind să mă sfâşie. Picături sângerii au lăsat dâre pe cerul vieţii... Mi-am zis: n-am să mai zbor...dar tu, m-ai ridicat, m-ai luat în braţele tale, mi-ai mângâiat aripa frântă încălzind-o la pieptu-ţi. M-am cuibărit la pieptul tău...suflarea-ţi caldă mi-a încălzit aripa dându-mi curaj... Mi-ai spus - "Ai încercat să zbori prea sus. Tu nu trebuie să zbori. Tu trebuie doar să cânţi. Să cânţi şi să îmi încânţi mie înaltul!"

"Barbatul este un vultur care zboara, femeia - o privighetoare ce canta. A zbura inseamna a domina spatiul, a canta inseamna a cuceri sufletul." V. Hugo

2 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

De , ce sa zic? Adica zborul este doar pentru el?

Lucia spunea...

Zborul este pentru cel care m-a învăţat să zbor.
Trăiesc pentru cel ce mi-a pus veşnicia în palmă.
Şi dacă " vulturul" zboară pentru tine, nu mai e cazul să-ţi faci griji. Te poţi înălţa cântând, pentru ca înălţimile să le trăieşi din plin pe aripile lui!